Sărăcia și alți factori de risc ce favorizează comportamentul violent în viața domestică
##plugins.themes.academic_pro.article.sidebar##
Published
Jan 11, 2023
Download
Statistic
Downloads
Download data is not yet available.
##plugins.themes.academic_pro.article.main##
Abstract
Poverty, when manifested against the background of additional potentiating factors, such as a low level of education, the presence of addictions such as alcoholism, smoking, drug use, etc., is one of the most often incriminated factors responsible for the emergence and proliferation domestic violence. The inability to satisfy certain material needs determines the frustration of the individual, frustration that generates, in turn, some violent, conflictual impulses, which disturb the balance of family life. Violent behavior generates extremely serious social problems, affecting all age groups, social status and various spheres of social life. The COVID-19 pandemic, which created the conditions for an intensification of family life by organizing work from home or increasing unemployment, has led to an increase in the phenomenon of domestic violence and especially violence against women.
##plugins.themes.academic_pro.article.details##
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
How to Cite
Stanciu, M., Mihăilescu, A., & Ștefănescu, L. (2023). Sărăcia și alți factori de risc ce favorizează comportamentul violent în viața domestică. Sociologie Românească, 20(2), 148-167. https://doi.org/10.33788/sr.20.2.7
References
Barbu, G. (1992). Nivelul minim de trai - concept şi instrument operaţional în realitatea românească, Revista Calitatea Vieţii, 3-4, Bucureşti: Academia Română.
Dutton, D., & Painter, S. L. (1981). Traumatic bonding: The development of emotional attachments in battered women and other relationships of intermittent abuse, Victimology, 6.
Esquivel-Santoveña, E. E., Lambert Teri, L., & Hamel, J. (2013). Partner abuse worldwide (PDF), Partner Abuse, 4(1).
Eurostat (2019). Alcohol consumption statistics. [hlth_ehis_al3i]. Disponibil la https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-xplained/index.php?title=Alcohol_consumption_statistics
Franco, F., & Marvin, E. W. (2002). The Subculture of Violence. Routledge.
García-Moreno, C., & Stöckl, H. (2013). Protection of sexual and reproductive health rights: addressing violence against women, în M. A. Grodin, D. Tarantol, G. J. Annas et al. (eds.), Health and human rights in a changing world. Routledge.
Garcin-Marrou, I. (2005). Media vs. terorism. București:Tritonic.
Halket, M. M., Gormley, K., Mello, N., Rosentha, L., & Mirki, M. P. (2013). Stay with or Leave the Abuser? The Effects of Domestic Violence Victim's Decision on Attributions Made by Young Adults, Journal of Family Violence, 29.
Institutul de Cercetare a Calității Vieții (1990-2010). Baza de date „Diagnoza calităţii vieţii” 1990-2010. București: ICCV.
Institutul Național de Statistică (INS) (2020). Comunicat de presă nr. 145/5 iunie 2020. Bucureşti. Disponibil la https://insse.ro/cms/sites/default/files/ com_presa/com_pdf/abf_2019r.pdf. Accesat în 03.08.2020.
Kaplan, A. M., & Haenlein, M. (2010). Utilizatorii din lume, uniți-vă! Provocările și oportunitățile de social media, Business Horizons, p. 61.
Marin, T. (2017). Violența în mass media și criminalitatea ca fenomen social. Disponibil la https://ultima-ora.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/.
McQuigg Ronagh, J. A. (2011). Potential problems for the effectiveness of international human rights law as regards domestic violence, in J. A. McQuigg Ronagh (ed.), International human rights law and domestic violence: the effectiveness of international human rights law. Oxford New York: Taylor & Francis.
Mihăilescu, A. (2001). Metodologia de calcul a minimului de trai decent şi de subzistenţă, Revista Calitatea Vieţii, XII, 1-4, București, p. 49-72.
Mihăilescu, A. (2002). Metodologia de calcul al minimului de trai decent şi de subzistenţă pentru o familie de agricultori, Revista Calitatea Vieţii, XIII, 1-4, București, p. 1-16.
Parlamentul European, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (2011). Raport referitor la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (2010/2209(INI)). Disponibil la https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-7-2011-0065_RO.pdf.
Poliția Română (2021a). Cauzele violenței domestice. Disponibil la https://www.politiaromana.ro/ro/ prevenire/violenta-domestica/cauzele-violentei-domestice.
Poliția Română (2021b). Despre violența domestică. Disponibil la https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/violenta-domestica/despre-violenta-domestica.
Schechter, D. S., Zygmunt, A., Coates, S. W., Davies, M., Trabka, K. A., McCaw, J., Kolodji, A., & Robinson, J. L. (2007). Caregiver traumatization adversely impacts young children's mental representations on the MacArthur Story Stem Battery. Attachment & Human Development, 9(3).
Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România. (2021). Fenomenele de bullying/mobbing sau hărțuirea la locul de muncă. Disponibil la https://snaper.ro/2019/12/07/fenomenele-de-bullying-mobbing-sau-hartuirea-la-locul-de-munca/.
Stark, E. (2007). Coercive control: How men entrap women in personal life. Oxford University Press.
Stark, E., & Hester, M. (2019). Coercive Control: Update and Review, Violence Against Women, 25(1), pp. 81-104.
Strong, B., DeVault, C., & Cohen, T. (2010). The Marriage and Family Experience: Intimate Relationships in a Changing Society, Cengage Learning.
Tomescu, C., & Cace, S. (coordonatori), Ilie, S., Lambru, M., Mihăilescu, A., Neguț, A., Popescu, R., Preoteasa, A. M., Preotesi, M., Stanciu, M., Stănilă, G., & Tufă, L. (2011). Studiu asupra fenomenului de mobbing şi a unor forme de discriminare la locul de muncă în România, Fondul Social European prin Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007‐2013, „Investeşte în oameni!”.
Zamfir, C. (coord.). (1994). Dimensiuni ale sărăciei. București: Expert, p. 56.
World Health Organization (WHO). (2013). Child marriages: 39,000 every day.
World Health Organization. (2021). Addressing violence against women in health and multisectoral policies: a global status report.
Dutton, D., & Painter, S. L. (1981). Traumatic bonding: The development of emotional attachments in battered women and other relationships of intermittent abuse, Victimology, 6.
Esquivel-Santoveña, E. E., Lambert Teri, L., & Hamel, J. (2013). Partner abuse worldwide (PDF), Partner Abuse, 4(1).
Eurostat (2019). Alcohol consumption statistics. [hlth_ehis_al3i]. Disponibil la https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-xplained/index.php?title=Alcohol_consumption_statistics
Franco, F., & Marvin, E. W. (2002). The Subculture of Violence. Routledge.
García-Moreno, C., & Stöckl, H. (2013). Protection of sexual and reproductive health rights: addressing violence against women, în M. A. Grodin, D. Tarantol, G. J. Annas et al. (eds.), Health and human rights in a changing world. Routledge.
Garcin-Marrou, I. (2005). Media vs. terorism. București:Tritonic.
Halket, M. M., Gormley, K., Mello, N., Rosentha, L., & Mirki, M. P. (2013). Stay with or Leave the Abuser? The Effects of Domestic Violence Victim's Decision on Attributions Made by Young Adults, Journal of Family Violence, 29.
Institutul de Cercetare a Calității Vieții (1990-2010). Baza de date „Diagnoza calităţii vieţii” 1990-2010. București: ICCV.
Institutul Național de Statistică (INS) (2020). Comunicat de presă nr. 145/5 iunie 2020. Bucureşti. Disponibil la https://insse.ro/cms/sites/default/files/ com_presa/com_pdf/abf_2019r.pdf. Accesat în 03.08.2020.
Kaplan, A. M., & Haenlein, M. (2010). Utilizatorii din lume, uniți-vă! Provocările și oportunitățile de social media, Business Horizons, p. 61.
Marin, T. (2017). Violența în mass media și criminalitatea ca fenomen social. Disponibil la https://ultima-ora.ro/violenta-in-mass-media-si-criminalitatea-ca-fenomen-social/.
McQuigg Ronagh, J. A. (2011). Potential problems for the effectiveness of international human rights law as regards domestic violence, in J. A. McQuigg Ronagh (ed.), International human rights law and domestic violence: the effectiveness of international human rights law. Oxford New York: Taylor & Francis.
Mihăilescu, A. (2001). Metodologia de calcul a minimului de trai decent şi de subzistenţă, Revista Calitatea Vieţii, XII, 1-4, București, p. 49-72.
Mihăilescu, A. (2002). Metodologia de calcul al minimului de trai decent şi de subzistenţă pentru o familie de agricultori, Revista Calitatea Vieţii, XIII, 1-4, București, p. 1-16.
Parlamentul European, Comisia pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (2011). Raport referitor la prioritățile și structura unui nou cadru al politicii UE de combatere a violenței împotriva femeilor (2010/2209(INI)). Disponibil la https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A-7-2011-0065_RO.pdf.
Poliția Română (2021a). Cauzele violenței domestice. Disponibil la https://www.politiaromana.ro/ro/ prevenire/violenta-domestica/cauzele-violentei-domestice.
Poliția Română (2021b). Despre violența domestică. Disponibil la https://www.politiaromana.ro/ro/prevenire/violenta-domestica/despre-violenta-domestica.
Schechter, D. S., Zygmunt, A., Coates, S. W., Davies, M., Trabka, K. A., McCaw, J., Kolodji, A., & Robinson, J. L. (2007). Caregiver traumatization adversely impacts young children's mental representations on the MacArthur Story Stem Battery. Attachment & Human Development, 9(3).
Sindicatul Național al Auditorilor Publici Externi din România. (2021). Fenomenele de bullying/mobbing sau hărțuirea la locul de muncă. Disponibil la https://snaper.ro/2019/12/07/fenomenele-de-bullying-mobbing-sau-hartuirea-la-locul-de-munca/.
Stark, E. (2007). Coercive control: How men entrap women in personal life. Oxford University Press.
Stark, E., & Hester, M. (2019). Coercive Control: Update and Review, Violence Against Women, 25(1), pp. 81-104.
Strong, B., DeVault, C., & Cohen, T. (2010). The Marriage and Family Experience: Intimate Relationships in a Changing Society, Cengage Learning.
Tomescu, C., & Cace, S. (coordonatori), Ilie, S., Lambru, M., Mihăilescu, A., Neguț, A., Popescu, R., Preoteasa, A. M., Preotesi, M., Stanciu, M., Stănilă, G., & Tufă, L. (2011). Studiu asupra fenomenului de mobbing şi a unor forme de discriminare la locul de muncă în România, Fondul Social European prin Programul operațional sectorial Dezvoltarea resurselor umane 2007‐2013, „Investeşte în oameni!”.
Zamfir, C. (coord.). (1994). Dimensiuni ale sărăciei. București: Expert, p. 56.
World Health Organization (WHO). (2013). Child marriages: 39,000 every day.
World Health Organization. (2021). Addressing violence against women in health and multisectoral policies: a global status report.