Les Lieux de Memoire and the Legacies of Roma Slavery in the Collective Memory. Case Study in Tismana, Gorj County, Romania
##plugins.themes.academic_pro.article.sidebar##
Published
Jan 11, 2023
Download
Statistic
Downloads
Download data is not yet available.
##plugins.themes.academic_pro.article.main##
Abstract
This article aims to analyse the content of the local collective memory regarding slavery in Tismana, the place of the first documentary attestation of “Gypsies” in Romanian territory as slaves. To construct my theoretical framework, I use theories particularly from the field of sociology, but I also take in consideration works from the field of history and cultural studies. The research model I use is a qualitative one – ethnographic, based on the theory of social representations. The case study is based on the relationship between the local mnemonics (the presence of the monastery) that refer to the phenomenon of slavery and the Roma community. After I identify the content of local collective memory regarding the phenomenon of “Gypsy slavery” and the meanings attributed to the mnemonics relating to slavery, I analyse how this content influences the construction and assumption of Roma ethnic identity, today, in this locality. I argue how the heritage of slavery shapes the relations between Roma and the majority population nowadays. This article also aims to introduce the debate on Roma slavery in Romania into the global discussion on collective memory, identity, and the legacies of slavery.
##plugins.themes.academic_pro.article.details##
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
How to Cite
Furtună, A.-N. (2023). Les Lieux de Memoire and the Legacies of Roma Slavery in the Collective Memory. Case Study in Tismana, Gorj County, Romania. Sociologie Românească, 20(2), 168-196. https://doi.org/10.33788/sr.20.2.8
References
Abric, J.C. (1997). Reprezentările sociale. Aspecte teoretice [Social Representations. Theoretical Aspects], in A. Neculau, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale [Psychology of the Social Field. Social Representations], Iaşi: Polirom Publishing House, 107-122.
Achim, V. (2022). The Orthodox Church and the Emancipation of Gypsy Slaves in the Romanian Principalities in the 19th Century, in Slavery in the Black Sea Region, c.900-1900. Forms of Unfreedom at the Intersection between Christianity and Islam, Leiden, Boston: Brill.
Achim, V. (2005). Statistica țiganilor în principatele române în perioada 1830-1860, Revista istorică, XVI, 3-4, 97-122.
Achim, V. (2004). The Roma in Romanian History. Central European University Press.
Agabrian, M. (2006). Analiza de conținut [Content Analysis], Iaşi: Polirom Publishing House.
Araujo, A.L. (2020). Slavery in the Age of Memory: Engaging the Past, London, New York, Oxford, New Delhi, Sydney: Bloomsbury Publishing.
Atkinson, R. (2006)). Povestea vieții. Interviul [The Life Story. Interview], Iaşi: Polirom Publishing House.
Bucur, M. (2011). Marea boierime valahă în procesul de tranziție de la “vechiul regim agrar feudal” la “era nouă burgheză revoluționară”. O perspectivă critică asupra concepţiei politice şi economice dezvoltată de Ştefan Zeletin, Tyragetia, V[XX], 2, 31-54.
Buzneri, E. T. (2011). Lumea și timpul de când le cunosc eu. Târgu Jiu: Măiastra.
Constantin, T. (2002). Memoria socială; paradigme teoretice şi date empirice, Psihologie socială, 10, 20-36.
Constantin, T., & Dănilă, O. (2006). Reprezentările sociale și memoria socială: similitudini și diferențe, Psihologie socială, 17, 141-158.
Craiu, O. C. (2012). Structura socială a oiconimelor. Reorganizarea administrativ-teritorială a statului român prin decretul 799/1964. [The social structure of oikonyms. The territorial and administrative reorganisation of the Romanian state by decree No. 799/1964], Revista Română de Sociologie, XXIII, 1-2, 115-132.
Curelaru, M. (2006). Reprezentări sociale [Social Representations], Iaşi: Polirom Publishing House.
Durkheim, E. (1995) Formele elementare ale vieții religioase. Iași: Polirom.
Eyerman, R. (2004). Cultural trauma: Slavery and the formation of African American Identity, in Cultural Trauma and Collective Identity, Berkeley: University of California Press, 69-111.
Fund no. 689 from National Archives of Romania, “The Agrarian Reform from 1864”.
Furtună, A. N. (2019). O istorie a rușinii. Discurs ideologizant între „robia țiganilor în Moldova și Țara Românească” și Sclavia Romilor în spațiul românesc, in Problema românească: O analiză a rasismului românesc, București: Hecate, 24-36.
Furtună, A. N. (coord.), & Turcitu, V.C. (2021). Sclavia romilor și locurile memoriei - album de istorie socială. Roma slavery and the places of memory - album of social history. Popești-Leordeni: Dykhta Publishing House.
Gaunt, D., & Rotaru, J. (2021). The living conditions of Gypsy slaves in early nineteenth -century Wallachia, Romani Studies 5, 31(1), 29-55.
Gazeta de Moldavia, 28th of November 1855. Article “Office Princier. Adressé au Conseil Administratif Extraordinaíre, en date du 28 Novembre 1855, sous No. 1166.”
Giurescu, C. C. (1943). Clasele sociale, in C. C. Giurescu, Istoria Românilor II, București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 469-485.
Halbwachs, M., & Coser, L. A. (1992). On collective memory. Chicago: University of Chicago Press.
Mateescu, B. (2015). Familia în timpul robiei. O perspectivă demografică. Studiu și liste de populație din arhive. Iași: Editura Universității “Al. I. Cuza”.
Mills, C. W. (1975). Folosirea istoriei, in Imaginația sociologică, (trad. P. Berar), București: Editura Politică, 214-243.
Nora, P. (1989). Between memory and history: les lieux de mémoire, Representations, 26, 7-24.
Olick, J. K., & Joyce, R. (1998). “Social Memory Studies: From ‘Collective Memory’ to the Historical Sociology of Mnemonic Practices”, Annual Review of Sociology, 24, 105-40.
Păun, D. (1932). Țiganii în viața satului Cornova, Arhiva pentru știință și reformă socială, X, 1-4, 521-527.
Petcuț, P. (2015). Rromii. Sclavie și libertate. Constituirea și emanciparea unei noi categorii entice și sociale la nord de Dunăre. 1370-1914. Bucharest: Publishing of the National Centre for Roma Culture.
Rusu, H. (2009). Teorii ale identității colective: între esențialism și constructivism. De la identitate la identificare, Sociologie Românească, VII, 1, 3-44.
Rusu, M. S. (2011). The structure of mnemonic revolutions, International Review of Social Science, 1(1), 105-121.
Stahl, H. H. (1983). Teoria obștei pe bază de tradiție difuză, in H. H. Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românească, București: Editura Minerva, 250-274.
Tomi, R. (2010). Mișcarea aboliționistă din Principate și impactul ei asupra legilor de dezrobire (1849-1856), Revista istorică, XXI, 1-2, 57-71.
Tomoniu, N. (2016). Monografia Orașului Tismana. Vol. I. 2nd Edition. Tismana: Semănătorul.
Ţîrcomnicu, E., & Simion, F. (2015). Historical and ethnological aspects of the minorities present in Oltenia beliefs, customs and traditions, Roma population, in Minorities in Oltenia. Cultural Studies, Târgoviște: Bibliotheca Publishing House, 69-80.
Weedon, C. & Jordan, G. (2012). Collective memory: theory and politics, Social Semiotics, 22(2), 143-153.
Wiesel, E., Friling, T., Ioanid, R., & Ionescu, M. E. (eds.) (2004) Deportarea romilor și trata-mentul lor în Transnistria, in Raport final/Comisia Internațională pentru Studierea Holo-caustului în România. Iași: Polirom.
Woodcock, S. (2010) “What’s in a name? How Romanian Romani were persecuted by Romanians as Ţigani in the Holocaust, and how they Resisted”, Interstitio. East European Review of Historical and Cultural Anthropology, 2(2), 29-50.
Zamfir, C. (2003). Problema romilor: o nouă considerare a relației dintre etnic și modernizare, Revista de Asistență Socială, 4-5, 1-9.
Zamfir, E., & Zamfir, C. (1993). Țiganii între ignorare și îngrijorare. București: Alternative.
***http://www.ziare.com/tg-jiu/stiri-actualitate/probleme-la-tismana-dupa-ce-o-mie-de-romi-s-au-declarat-romani-3780937. „Probleme la Tismana, după ce o mie de romi s-au declarat români.” – Accessed on 28.10.2017.
***http://www.tomoniu.ro/arhiva/jos_23_12_010.htm, Romi în loc de țigani - O diversiune lansată în criza mondială din anii 1933. Accessed on 28.09.2017.
***https://neamulromanesc.wordpress.com/▼atitudini/nn-tomoniu/, Singurătatea domnului Leșe. Accessed on 24.09.2021.
***https://primariatismana.ro/statutul-orasului-tismana/, accessed on 24.04.2021.
***https://www.verticalonline.ro/romii-din-mahalaua-de-tismana-moderni-si-harnici. ccessed on 24.09.2022.
***https://www.youtube.com/watch?v=ByQRrtxEqKo. Accessed on 26.09.2022.
***https://www.gorjonline.ro/incepe-festivalul-de-muzica-lautareasca-geagu-cataroiu-de-la-tismana/. Accessed on 26.09.2022. Festivalul de Muzica Lautareasca Traditionala - “Geagu Cataroiu”-Tismana - Gorj - 2022 - Editia a V-a.
Achim, V. (2022). The Orthodox Church and the Emancipation of Gypsy Slaves in the Romanian Principalities in the 19th Century, in Slavery in the Black Sea Region, c.900-1900. Forms of Unfreedom at the Intersection between Christianity and Islam, Leiden, Boston: Brill.
Achim, V. (2005). Statistica țiganilor în principatele române în perioada 1830-1860, Revista istorică, XVI, 3-4, 97-122.
Achim, V. (2004). The Roma in Romanian History. Central European University Press.
Agabrian, M. (2006). Analiza de conținut [Content Analysis], Iaşi: Polirom Publishing House.
Araujo, A.L. (2020). Slavery in the Age of Memory: Engaging the Past, London, New York, Oxford, New Delhi, Sydney: Bloomsbury Publishing.
Atkinson, R. (2006)). Povestea vieții. Interviul [The Life Story. Interview], Iaşi: Polirom Publishing House.
Bucur, M. (2011). Marea boierime valahă în procesul de tranziție de la “vechiul regim agrar feudal” la “era nouă burgheză revoluționară”. O perspectivă critică asupra concepţiei politice şi economice dezvoltată de Ştefan Zeletin, Tyragetia, V[XX], 2, 31-54.
Buzneri, E. T. (2011). Lumea și timpul de când le cunosc eu. Târgu Jiu: Măiastra.
Constantin, T. (2002). Memoria socială; paradigme teoretice şi date empirice, Psihologie socială, 10, 20-36.
Constantin, T., & Dănilă, O. (2006). Reprezentările sociale și memoria socială: similitudini și diferențe, Psihologie socială, 17, 141-158.
Craiu, O. C. (2012). Structura socială a oiconimelor. Reorganizarea administrativ-teritorială a statului român prin decretul 799/1964. [The social structure of oikonyms. The territorial and administrative reorganisation of the Romanian state by decree No. 799/1964], Revista Română de Sociologie, XXIII, 1-2, 115-132.
Curelaru, M. (2006). Reprezentări sociale [Social Representations], Iaşi: Polirom Publishing House.
Durkheim, E. (1995) Formele elementare ale vieții religioase. Iași: Polirom.
Eyerman, R. (2004). Cultural trauma: Slavery and the formation of African American Identity, in Cultural Trauma and Collective Identity, Berkeley: University of California Press, 69-111.
Fund no. 689 from National Archives of Romania, “The Agrarian Reform from 1864”.
Furtună, A. N. (2019). O istorie a rușinii. Discurs ideologizant între „robia țiganilor în Moldova și Țara Românească” și Sclavia Romilor în spațiul românesc, in Problema românească: O analiză a rasismului românesc, București: Hecate, 24-36.
Furtună, A. N. (coord.), & Turcitu, V.C. (2021). Sclavia romilor și locurile memoriei - album de istorie socială. Roma slavery and the places of memory - album of social history. Popești-Leordeni: Dykhta Publishing House.
Gaunt, D., & Rotaru, J. (2021). The living conditions of Gypsy slaves in early nineteenth -century Wallachia, Romani Studies 5, 31(1), 29-55.
Gazeta de Moldavia, 28th of November 1855. Article “Office Princier. Adressé au Conseil Administratif Extraordinaíre, en date du 28 Novembre 1855, sous No. 1166.”
Giurescu, C. C. (1943). Clasele sociale, in C. C. Giurescu, Istoria Românilor II, București: Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 469-485.
Halbwachs, M., & Coser, L. A. (1992). On collective memory. Chicago: University of Chicago Press.
Mateescu, B. (2015). Familia în timpul robiei. O perspectivă demografică. Studiu și liste de populație din arhive. Iași: Editura Universității “Al. I. Cuza”.
Mills, C. W. (1975). Folosirea istoriei, in Imaginația sociologică, (trad. P. Berar), București: Editura Politică, 214-243.
Nora, P. (1989). Between memory and history: les lieux de mémoire, Representations, 26, 7-24.
Olick, J. K., & Joyce, R. (1998). “Social Memory Studies: From ‘Collective Memory’ to the Historical Sociology of Mnemonic Practices”, Annual Review of Sociology, 24, 105-40.
Păun, D. (1932). Țiganii în viața satului Cornova, Arhiva pentru știință și reformă socială, X, 1-4, 521-527.
Petcuț, P. (2015). Rromii. Sclavie și libertate. Constituirea și emanciparea unei noi categorii entice și sociale la nord de Dunăre. 1370-1914. Bucharest: Publishing of the National Centre for Roma Culture.
Rusu, H. (2009). Teorii ale identității colective: între esențialism și constructivism. De la identitate la identificare, Sociologie Românească, VII, 1, 3-44.
Rusu, M. S. (2011). The structure of mnemonic revolutions, International Review of Social Science, 1(1), 105-121.
Stahl, H. H. (1983). Teoria obștei pe bază de tradiție difuză, in H. H. Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românească, București: Editura Minerva, 250-274.
Tomi, R. (2010). Mișcarea aboliționistă din Principate și impactul ei asupra legilor de dezrobire (1849-1856), Revista istorică, XXI, 1-2, 57-71.
Tomoniu, N. (2016). Monografia Orașului Tismana. Vol. I. 2nd Edition. Tismana: Semănătorul.
Ţîrcomnicu, E., & Simion, F. (2015). Historical and ethnological aspects of the minorities present in Oltenia beliefs, customs and traditions, Roma population, in Minorities in Oltenia. Cultural Studies, Târgoviște: Bibliotheca Publishing House, 69-80.
Weedon, C. & Jordan, G. (2012). Collective memory: theory and politics, Social Semiotics, 22(2), 143-153.
Wiesel, E., Friling, T., Ioanid, R., & Ionescu, M. E. (eds.) (2004) Deportarea romilor și trata-mentul lor în Transnistria, in Raport final/Comisia Internațională pentru Studierea Holo-caustului în România. Iași: Polirom.
Woodcock, S. (2010) “What’s in a name? How Romanian Romani were persecuted by Romanians as Ţigani in the Holocaust, and how they Resisted”, Interstitio. East European Review of Historical and Cultural Anthropology, 2(2), 29-50.
Zamfir, C. (2003). Problema romilor: o nouă considerare a relației dintre etnic și modernizare, Revista de Asistență Socială, 4-5, 1-9.
Zamfir, E., & Zamfir, C. (1993). Țiganii între ignorare și îngrijorare. București: Alternative.
***http://www.ziare.com/tg-jiu/stiri-actualitate/probleme-la-tismana-dupa-ce-o-mie-de-romi-s-au-declarat-romani-3780937. „Probleme la Tismana, după ce o mie de romi s-au declarat români.” – Accessed on 28.10.2017.
***http://www.tomoniu.ro/arhiva/jos_23_12_010.htm, Romi în loc de țigani - O diversiune lansată în criza mondială din anii 1933. Accessed on 28.09.2017.
***https://neamulromanesc.wordpress.com/▼atitudini/nn-tomoniu/, Singurătatea domnului Leșe. Accessed on 24.09.2021.
***https://primariatismana.ro/statutul-orasului-tismana/, accessed on 24.04.2021.
***https://www.verticalonline.ro/romii-din-mahalaua-de-tismana-moderni-si-harnici. ccessed on 24.09.2022.
***https://www.youtube.com/watch?v=ByQRrtxEqKo. Accessed on 26.09.2022.
***https://www.gorjonline.ro/incepe-festivalul-de-muzica-lautareasca-geagu-cataroiu-de-la-tismana/. Accessed on 26.09.2022. Festivalul de Muzica Lautareasca Traditionala - “Geagu Cataroiu”-Tismana - Gorj - 2022 - Editia a V-a.