Dezinformarea în era digitală. Concepte și abordări


Bogdan Oprea


This article presents a review of the definitions for the concept of disinformation/misinformation which are used in the perspective of digital communication. At a time when words like disinformation, manipulation, propaganda, influence, persuasion, fake news are used more and more often, it is necessary to clarify their conceptual framework. The paper reviews the classic literature on the concept of disinformation/misinformation, but also the definitions that state structures and organizations (such as the European Commission) and social platforms (such as Facebook) give to this concept. It presents the relationships that various theorists identified between disinformation/misinformation, on the one hand, and influence, persuasion, lies, intoxication and manipulation, on the other hand. The paper also reviews the origins of the term and the etymological problems it imposes in languages such as French and Romanian. The article concludes that among researchers in the field of online disinformation there is need for a clear delimitation of the concept of disinformation (intentionally made) from the concept of misinformation (unintentionally made) in order to have an appropriate conceptual framework of phenomena that occur especially in the digital media and online social networks. This imperative lies more in the languages that do not use different terms to define the two concepts. Therefore, the use of traditional concepts should be carefully considered in reference with the digital media.


Author Biography

Bogdan Oprea, University of Bucharest

Faculty of Journalism and Communication Sciences

Address: Complex Studențesc "Leu", Corp A, Iuliu Maniu 1-3, 061071, Bucharest, Romania.


How to Cite
Oprea, B. (2021). Dezinformarea în era digitală. Concepte și abordări. Sociologie Românească, 19(1), 70-86.


Bârgăoanu, A. (2018). #Fakenews: noua cursă a înarmării. București: Evrika Publishing.
Bârgăoanu, A. (coord.) (2020). Infodemia Covid-19 în România: O analiză a dezinformării în spațiul digital. Disponibil la Accesat în 1 noiembrie 2020.
Cathala, H.-P. (1991). Epoca dezinformării. București: Militară.
Cilluffo, F. J. (2006). Hearing before a Subcommittee of the Committee on appropriations United State Senate One Hundred Ninth Congress, Second Session, May 23, Washington, DC, United States.
Clement, J. (2019). Number of monthly active Facebook users worldwide as of 2nd quarter 2019 (in millions). Disponibil la https://www. de/. Accesat în 7 septembrie 2019.
Comisia Europeană (2018). Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor «Combaterea dezinformării online: o abordare europeană din 26 aprilie 2018. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la Accesat în 15 iulie 2020.
European Commission (2018). Flash Eurobarometru 464 - Fake news and disinformation online. Bruxelles: European Commission Disponibil la Accesat în 27 iulie 2020.
Fallis, D. (2015). What Is Disinformation. Library Trends, 63(3), 401-426.
Freund, A. (1991). Journalisme et mésinformation. n.p.: La Pensée sauvage.
Funke, D. (2020). Conspiracy theory falsely connects George Soros to COVID-19. Disponibil la Accesat în 1 noiembrie 2020.
Gherghel, I.-V. (2009). Forme de manipulare televizuală. Cluj-Napoca: Limes.
Grupul de Experți de Nivel Înalt pe Fake News și Dezinformare Online (2019). Tackling online disinformation. Bruxelles: Comisia Europeană. Disponibil la Accesat în 3 iulie 2020.
Hendricks, V. F. & Vestergaard, M. (2018). Reality Lost. Markets of Attention, Misinformation and Manipulation. Cham: Springer Open.
Hentea, C. (2014). Spectacolul propagandei. București: Meteor Press.
Molina, M. D., Sundar, S. S., Le, T. & Lee, D. (2019). Fake News’ Is Not Simply False Information: A Concept Explication and Taxonomy of Online Content. American Behavioral Scientist, 1(33).
Pamment, J., Nothhaft, H., Agardh-Twetman, H. & Fjällhed, A. (2018). Countering Information Influence Activities. The State of the Art - Research Report, version 1.4.Lund: Department of Strategic Communication, Lund University.
Samoilenko, S. A. (2017). Strategic Deception in the Age of ‘Truthiness’, în I. Chiluwa (ed.), Deception and Deceptive Communication. Motivations, recognition techniques and behavioral control, New York: Nova Science Publishers, 1-19.
Tandoc Jr., E. C, Wei Lim, Z. & Ling, R. (2018). Defining «Fake News». Digital Journalism, 6(2), 137-153.
Teodorescu, B. (2007). Cinci milenii de manipulare. București: Tritonic.
Vlăduțescu, Ș. (2006). Comunicare jurnalistică negativă. (Convicțiune și persuasiune - eseu de hermeneutică mediatică). București: Academiei Române.
Voicu, M. (2018). Matrioșka mincinoșilor. Fake News, manipulare, populism. București: Humanitas.
Volkoff, V. (2007). Dezinformarea văzută din est. București: Pro Editură și Tipografie.
Volkoff, V. (n.d.a). Dezinformarea, armă de război. n.p.: Incitatus.
Volkoff, V. (n.d.b). Tratat de dezinformare. De la Calul Troian la Internet. n.p.: Antet Revolution.
Vosoughi, S., Roy, D. & Aral, S. (2018). The spread of true and false news online. Science, 359, 6380, 1146-1151.
Wardle, C. & Derakhshan, H. (2017). Information Disorder. Toward an interdisciplinary framework for research and policy making. Strasbourg: Council of Europe.
Wardle, C. (2019). First Drafts’s Essential Guide to Understanding Information Disorder. n.p.: First Draft.
Weedon, J., Nuland, W. & Stamos, A. (2017). Information Operations and Facebook. Disponibil la Accesat în 11 septembrie 2019.
Wierzbicki, P. (1996). Structura minciunii. București: Nemira & Co.