Rezonanțe gustiene: legături istorice, epistemologice și de destin între sociologie și antropologie Echoes from Gusti’s School: Historical, Epistemological, and Destiny Bonds between Sociology and Anthropology Section Essays
##plugins.themes.academic_pro.article.sidebar##
Published
Nov 10, 2020
Download
Statistic
Downloads
Download data is not yet available.
##plugins.themes.academic_pro.article.main##
Abstract
In the interwar period of time, a team of four to six biological anthropologists headed by Francisc Rainer attended the monographical researches in the framework of Dimitrie Gusti’s Sociological School. After war, while sociology was abolished by the communist political regime, anthropology survived under the leadership of the physician Ștefan Milcu, an ex-member of Rainer’s team. As Director of the Anthropological Research Centre, Milcu took over the idea of monographical research ‒ this time from a bioanthropological perspective. However, he invited to researches a few social scientists to cover some aspects of demography, family studies, ethnography etc. Among them, especially Traian Herseni and Vasile Caramelea (under the protection identity of “demographer”, “or statistician”) produced outstanding contributions to the monographs of the villages Clopotiva, Bătrîna, Nucșoara & Cîmpu lui Neag ‒ all of them in the district of Hațeg, an ancient county of great importance for understanding the genesis of the Romanian people. A collateral super-effect of this activity was the foundation ‒ în 1964, at Vasile Caramelea’s initiative ‒ of the Section of cultural anthropology in the organization of the Anthropological Research Centre. This inauguration is interpreted again as “an adequate illustration of Thomas Kuhn’s theory about the changing of paradigm în science” (Geană, 2014b).
##plugins.themes.academic_pro.article.details##
This work is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 International License.
How to Cite
Geană, G. (2020). Rezonanțe gustiene: legături istorice, epistemologice și de destin între sociologie și antropologie: Echoes from Gusti’s School: Historical, Epistemological, and Destiny Bonds between Sociology and Anthropology. Sociologie Românească, 18(2), 140-162. https://doi.org/10.33788/sr.18.2.7
References
Athanasiu, A. (1970). Scris și personalitate. București: Științifică.
Bucur, B. (2019). Sociologia proastei guvernări în România interbelică. București: RAO.
Caramelea, V. V. (1961a). Mediul social-istoric, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 21-35.
Caramelea, V. V. (1961b). Studiul demografic al populaţiei, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 37-56.
Caramelea, V. V. (1966). Probleme sociodemografice de interes antropologic, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie], Bucureşti: Academiei R.S.R., 15-34.
Conea, I. (coord.) (1940). Clopotiva. Un sat din Hațeg, 2 volume. București: I.Șt.S.R.
Constantin, R. (2007). Grafologie. Personalitatea în scris. București: ASAB.
Diaconu, M. (2000). Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, vol. I: 1880-1933. București: Eminescu.
Geană, G. (1996a). Desăvârșirea de sine ca ideal de viață, Viața Românească, XC(3-40), 160-162.
Geană, G. (1996b). Școala monografică și antropologia. O relație inter-disciplinară și devenirea ei, în M. Larionescu (coord.), Școala Sociologică de la București. Tradiție și actualitate, București: Metropol, 21-229.
Geană, G. (2014a). Ștefan-Marius Milcu - linii mișcate ale unui prezumtiv portret esențial, în A. Kozma, C. Glavce & C. Bălăceanu-Stolnici (coord.), Antropologie și interdisciplinaritate, București: Niculescu, col. „Zilele Rainer” 4, 30-37.
Geană, G. (2014b). An Adequate Illustration of Thomas Kuhn’s Theory about the Changing of Paradigm in Science - 50 Years since the Institutionalization of Cultural Anthropology in Romania. An interview by Marin Constantin, Annuaire Roumain d’Anthropologie, tome 51, 149-154.
Geană, G. (2018). Teme de demografie în tradiția cercetărilor antropologice românești, în A. Kozma, C. Glavce & C. Bălăceanu-Stolnici (coord.), Antropologie și demografie, București: Academiei Române, col. „Zilele Rainer” 11, 165-177.
Geană, G., Marin, C. & Grigorescu, D. (coord.) (2018). Marele Profesor. Evocări ale personalității și operei lui Francisc I. Rainer în cultura românească. Ploiești: Bioedit.
Godina, V. V. (2002). From Ethnology to Anthropology and Back Again: Negotiating the Boundaries of Ethnology and Anthropology in Post-socialist European Countries, în P. Skalník (ed.), A Post-communist Millenium: The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague: Set Out, 1-22.
Gusti, D. (1910). Introducere la Cursul de Istoria filosofiei grecești, Etică și Sociologie, Convorbiri literare, XLIV(6), 620-645.
Gusti, D. (1921). Statut al Institutului Social Românesc, Arhiva pentru știința și reforma socială, III(2-3), 384-388.
Gusti, D. (1929). [Discurs ca președinte al Institutului Social Român]. Zece ani de la înființare. Ședința festivă de la 24 februarie 1929, Arhiva pentru știința și reforma socială, VIII(4), 527-534.
Herseni, T. (1958). Studiul genealogic al populaţiei, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie], București: Academiei R.P.R., 47-65 + 54 scheme genealogice.
Herseni, T. (1961). Familia şi grupurile genealogice, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 57-71.
Herseni, T. & Caramelea, V. V. (1966). Mediul social-economic şi cultural, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie], Bucureşti: Academiei R.S.R., 35-58.
Majuru, A. (2017). Francisc Josif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874–1944). București: Oscar Print.
Milcu, Șt.-M. (1958). Prefață, în Șt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie], București: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1958). Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie]. București: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1961). Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie]. Bucureşti: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1966). Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie]. Bucureşti: Academiei R.S.R.
Petrovici, I. (1947). În jurul unui aforism al lui Titu Maiorescu, Analele Academiei Române [extras], Memoriile Secțiunii Literare, seria III, tom. XVI, mem. III, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională.
Rainer, Fr. I. (1937). Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală.
Rainer, Fr. I. (1979). Jurnale, ediție îngrijită de Gheorghe Brătescu și Mihai Neagu Basarab. București: Eminescu.
Riga, I. Th. & Călin, Gh. (1966). Dr. Fr. I. Rainer, București: Științifică.
Stoiciu, G. (2020). De ce nu ne slăvim întemeietorii?, România Socială [revistă online], 16 februarie.
Țone, F. (2012). Francisc Rainer în campaniile monografice de la Nerej, Fundul Moldovei și Drăguș, Secolul 21, 1-6.
Vianu, T. (1945). Filosofia culturii, ediția a doua. București: Publicom.
Vulcănescu, M. (1998 [1936]14). Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, ediție îngrijită de Marin Diaconu. București: Eminescu.
Zamfir, C. (2020). Gusti: O persoană „înclinată spre compromis pentru un profit meschin” și un „utopic naiv”? Sau o personalitate „reformatoare” de talie unică în istorie?, România Socială [revistă online], 27 ianuarie.
Bucur, B. (2019). Sociologia proastei guvernări în România interbelică. București: RAO.
Caramelea, V. V. (1961a). Mediul social-istoric, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 21-35.
Caramelea, V. V. (1961b). Studiul demografic al populaţiei, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 37-56.
Caramelea, V. V. (1966). Probleme sociodemografice de interes antropologic, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie], Bucureşti: Academiei R.S.R., 15-34.
Conea, I. (coord.) (1940). Clopotiva. Un sat din Hațeg, 2 volume. București: I.Șt.S.R.
Constantin, R. (2007). Grafologie. Personalitatea în scris. București: ASAB.
Diaconu, M. (2000). Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti. Documentar sociologic, vol. I: 1880-1933. București: Eminescu.
Geană, G. (1996a). Desăvârșirea de sine ca ideal de viață, Viața Românească, XC(3-40), 160-162.
Geană, G. (1996b). Școala monografică și antropologia. O relație inter-disciplinară și devenirea ei, în M. Larionescu (coord.), Școala Sociologică de la București. Tradiție și actualitate, București: Metropol, 21-229.
Geană, G. (2014a). Ștefan-Marius Milcu - linii mișcate ale unui prezumtiv portret esențial, în A. Kozma, C. Glavce & C. Bălăceanu-Stolnici (coord.), Antropologie și interdisciplinaritate, București: Niculescu, col. „Zilele Rainer” 4, 30-37.
Geană, G. (2014b). An Adequate Illustration of Thomas Kuhn’s Theory about the Changing of Paradigm in Science - 50 Years since the Institutionalization of Cultural Anthropology in Romania. An interview by Marin Constantin, Annuaire Roumain d’Anthropologie, tome 51, 149-154.
Geană, G. (2018). Teme de demografie în tradiția cercetărilor antropologice românești, în A. Kozma, C. Glavce & C. Bălăceanu-Stolnici (coord.), Antropologie și demografie, București: Academiei Române, col. „Zilele Rainer” 11, 165-177.
Geană, G., Marin, C. & Grigorescu, D. (coord.) (2018). Marele Profesor. Evocări ale personalității și operei lui Francisc I. Rainer în cultura românească. Ploiești: Bioedit.
Godina, V. V. (2002). From Ethnology to Anthropology and Back Again: Negotiating the Boundaries of Ethnology and Anthropology in Post-socialist European Countries, în P. Skalník (ed.), A Post-communist Millenium: The Struggles for Sociocultural Anthropology in Central and Eastern Europe, Prague: Set Out, 1-22.
Gusti, D. (1910). Introducere la Cursul de Istoria filosofiei grecești, Etică și Sociologie, Convorbiri literare, XLIV(6), 620-645.
Gusti, D. (1921). Statut al Institutului Social Românesc, Arhiva pentru știința și reforma socială, III(2-3), 384-388.
Gusti, D. (1929). [Discurs ca președinte al Institutului Social Român]. Zece ani de la înființare. Ședința festivă de la 24 februarie 1929, Arhiva pentru știința și reforma socială, VIII(4), 527-534.
Herseni, T. (1958). Studiul genealogic al populaţiei, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie], București: Academiei R.P.R., 47-65 + 54 scheme genealogice.
Herseni, T. (1961). Familia şi grupurile genealogice, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie], Bucureşti: Academiei R.P.R., 57-71.
Herseni, T. & Caramelea, V. V. (1966). Mediul social-economic şi cultural, în Şt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie], Bucureşti: Academiei R.S.R., 35-58.
Majuru, A. (2017). Francisc Josif Rainer. Biografia unui proiect de viață (1874–1944). București: Oscar Print.
Milcu, Șt.-M. (1958). Prefață, în Șt.-M. Milcu & H. Dumitrescu (coord.), Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie], București: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1958). Cercetări antropologice în Țara Hațegului: Clopotiva [monografie]. București: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1961). Cercetări antropologice în Ţinutul Pădurenilor – Satul Bătrîna [monografie]. Bucureşti: Academiei R.P.R.
Milcu, Șt.-M. & Dumitrescu, H. (coord.) (1966). Structura antropologică privită comparativ a satelor Nucşoara şi Cîmpu lui Neag [monografie]. Bucureşti: Academiei R.S.R.
Petrovici, I. (1947). În jurul unui aforism al lui Titu Maiorescu, Analele Academiei Române [extras], Memoriile Secțiunii Literare, seria III, tom. XVI, mem. III, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Națională.
Rainer, Fr. I. (1937). Enquêtes anthropologiques dans trois villages roumains des Carpathes, București: Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală.
Rainer, Fr. I. (1979). Jurnale, ediție îngrijită de Gheorghe Brătescu și Mihai Neagu Basarab. București: Eminescu.
Riga, I. Th. & Călin, Gh. (1966). Dr. Fr. I. Rainer, București: Științifică.
Stoiciu, G. (2020). De ce nu ne slăvim întemeietorii?, România Socială [revistă online], 16 februarie.
Țone, F. (2012). Francisc Rainer în campaniile monografice de la Nerej, Fundul Moldovei și Drăguș, Secolul 21, 1-6.
Vianu, T. (1945). Filosofia culturii, ediția a doua. București: Publicom.
Vulcănescu, M. (1998 [1936]14). Școala sociologică a lui Dimitrie Gusti, ediție îngrijită de Marin Diaconu. București: Eminescu.
Zamfir, C. (2020). Gusti: O persoană „înclinată spre compromis pentru un profit meschin” și un „utopic naiv”? Sau o personalitate „reformatoare” de talie unică în istorie?, România Socială [revistă online], 27 ianuarie.